Adesea credem că a fi copil sau adolescent este o perioadă lipsită de griji, deoarece ei încă nu se confruntă cu responsabilitățile și sarcinile pe care le implică viața de adult. Cu toate acestea, și ei se confruntă cu numeroase surse de stres în viața de zi cu zi – de exemplu, la școală. Ei au nevoie de ajutorul nostru, al adulților, pentru a le gestiona, deoarece adesea nu sunt capabili să-și exprime sentimentele în cuvinte. Știm, desigur, că adolescența nu este o perioadă lipsită de griji, dar ce poate face părintele pentru ca atmosfera să fie puțin mai previzibilă? Cum putem să ne sprijinim eficient copiii adolescenți în gestionarea stresului social și școlar? – Articol de Eszter Budavári.
Cum se manifestă stresul la copii și adolescenți?
Procesul de stres la copii este similar cu cel al adulților. Caracteristicile individuale ale copilului determină ce anume îi provoacă stres și cum reacționează la acesta. Însă, în cazul copiilor, stresul se manifestă adesea prin comportament atunci când aceștia se confruntă cu o tensiune puternică. Unii copii au izbucniri și se comportă agresiv, în timp ce alții se izolează și comunică foarte puțin cu cei din jur. De aceea, dacă observăm o schimbare semnificativă în comportamentul copilului nostru, merită să îi acordăm atenție! În același timp, este important să știm că, dacă un copil se comportă prea frumos, asta nu înseamnă neapărat că nu trece prin momente de stres.
Ce poate ajuta la gestionarea stresului la adolescenți și copii?
În primul rând, este sarcina și responsabilitatea părinților să-și învețe copilul să gestioneze în mod sănătos sentimentele dificile și să le țină sub control. Primul pas în acest sens este ca noi înșine să dezvoltăm strategii adaptative de gestionare a stresului, astfel încât să le oferim un model adecvat copiilor noștri. De asemenea, este important modul în care reacționăm atunci când observăm starea de tensiune la copilul nostru. Să încercăm să evităm implicarea emoțională excesivă, deoarece în astfel de momente preluăm ușor această tensiune și nu mai putem reacționa cu calm – de exemplu, putem țipa sau pedepsi. Iar acestea nu ajută la rezolvarea situației!
Să vedem ce ar putea ajuta, în schimb!
1. Conștientizarea emoțiilor proprii
Poate fi de ajutor să respirăm adânc și să ne observăm propriile sentimente și gânduri. De exemplu: „Văd că copilul meu este foarte stresat. Plânge.” Astfel, ne putem păstra calmul și îi putem oferi un ajutor real.
Îi putem arăta că îl susținem și îi putem oferi ajutor. De exemplu, putem spune ceva de genul: „Înțeleg că ești agitat și că ți-e greu să plecăm de la locul de joacă, când ți-ar plăcea să te mai joci. Dar acum trebuie să plecăm, s-a făcut târziu. Vrei să te urci singur în mașină sau să te ajut eu să te așez?”
2. Adoptarea unui stil de viață sănătos
Este recomandabil să se promoveze în rândul copiilor și adolescenților un stil de viață care să le susțină sănătatea mentală generală. De exemplu, somnul suficient și de calitate, alimentația adecvată, activitatea fizică regulată și utilizarea limitată a dispozitivelor multimedia pot fi factori importanți.
3. Exerciții de gestionare a stresului
În gestionarea tensiunii momentane, încă de la o vârstă fragedă pot fi de ajutor, de exemplu, tehnicile de respirație și exercițiile de tensionare și relaxare musculară, sau relaxarea.
Pentru aceasta din urmă sunt disponibile numeroase cărți, care pot fi folosite cu încredere.
4. Crearea unui refugiu acasă
Acasă să fie un refugiu! Putem face multe pentru a crea o atmosferă mai puțin stresantă în familie.
Să menținem un echilibru adecvat între atmosfera plină de afecțiune și regulile rezonabile.
Să fim disponibili, să-i sprijinim și să-i liniștim. Dacă copilul dorește să vorbească, să încercăm să ne concentrăm doar asupra lui, să-l ascultăm cu atenție și să nu încercăm să-i oferim imediat o soluție.
5. Dezvoltarea încrederii în sine și a abilităților de rezolvare a problemelor
Să discutăm, să jucăm cărți! Să construim încrederea în sine a copilului nostru și să-i dezvoltăm abilitățile de rezolvare a problemelor cu un pachet de cărți de autocunoaștere!
Să-l ajutăm să-și înțeleagă reacțiile fizice la stres, de exemplu, dacă suferă de dureri de cap sau de burtă.
6. Dialog interior pozitiv și reîncadrare
Care adolescent nu se stresează, de exemplu, din cauza temelor, examenelor, probelor de admitere și, bineînțeles, a examenului de bacalaureat? În gestionarea acestor situații, reîncadrarea sau utilizarea dialogului interior pozitiv pot fi de mare ajutor. Adică învățarea modului în care să se încurajeze și încurajeze pe sine înșiși.
De exemplu, în loc de gânduri și fraze interioare precum: „Sunt un caz pierdut, o să dau greș, nu știu cum să fac asta, nici înainte nu mi-a ieșit”, să folosească fraze interioare precum: „Sunt puternic, pot să fac asta, faptul că înainte mi-a creat probleme nu înseamnă că va fi mereu așa. Aceasta este o experiență nouă din care pot învăța.”
La adolescenți, dezvoltarea reîncadrării poate fi mai dificilă, deoarece se confruntă adesea cu lipsa de încredere în sine. Dar merită să exersați această metodă cât mai mult, la fel cum merită să îi susțineți cu încurajări verbale, adică cu laude, în viața de zi cu zi.
7. Instrumente creative pentru reducerea tensiunii și a stresului
Nu este o coincidență faptul că multor adolescenți le place să țină un jurnal. S-a dovedit că scrierea sentimentelor și a gândurilor, chiar și în legătură cu un examen, ajută la reducerea tensiunii și a stresului. De asemenea, poate îmbunătăți performanța și ajută la calmare după un eveniment neplăcut.
Celor cărora le este mai greu să-și exprime sentimentele le-ar putea fi de folos să realizeze un colaj din fraze și imagini motivaționale și încurajatoare decupate din ziare, pe care să-l afișeze în camera lor. Dacă, într-o perioadă dificilă, aruncă o privire asupra acestuia, se pot simți reînvigorați.
Tehnicile folosite de adulți pot funcționa și în cazul copiilor și al adolescenților. Totuși, fiecare dintre ei este diferit, așa că să experimentăm și să căutăm împreună cu copilul ce anume îl poate ajuta să se calmeze într-o situație dificilă. Să identificăm împreună punctele sale forte și calitățile pozitive pe care se poate baza!
Eszter Budavári
Psiholog, psihopedagog